Avansul tehnologic si globalizarea continua sa remodeleze dinamica pietei muncii peste tot in lume, creand noi tipuri de locuri de munca dar si eliminand unele vechi.
In tot acest timp, incercarile fragmentate de modernizare in domeniul educatiei s-au dovedit, in cele mai multe cazuri, insuficiente in abordarea decalajului tot mai mare dintre sistemele (de educatie) conventionale, monolitice si cerintele actuale ale pietei muncii.
Formarea continua ne ajuta sa ne adaptam la noile competente cerute de posturile disponibile si sa diminuam decalajul dintre educatia formala acumulata in anii de scoala si realitatea cu care ne confruntam in viata profesionala din prezent.
Totusi, nu ar trebui sa lasam mostenire acest decalaj si noilor generatii. Dimpotriva, se impune sa anticipam problemele cu care se vor confrunta copiii nostri si sa modelam sisteme educationale cat mai bine adaptate la lumea in care ei vor trai ca adulti.
Specialistii World Economic Forum estimeaza ca o treime din aptitudinile necesare astazi pentru a obtine un job, vor fi cu totul noi pana in 2020. De aceea, pregatirea fortei de munca pentru joburile viitorului trebuie sa tina seama a de urmatoarele recomandari:
- Educatia – prioritate inca din copilarie
Educatia inceputa din copilaria timpurie este esentiala pentru dezvoltarea viitoare a capitalului uman.
Insa este important sa schimbam paradigma educatiei – din cea actuala a transferului de informatie, in aceea de care avem nevoie, cea de formare de abilitati, valori si comportamente.
Conceptul modern de „literacy” (capacitatea de a citi, intelege si prelucra o informatie) s-a extins in special în tările OCDE si se refera la abilitatile de a accesa cunostinte prin intermediul tehnologiei si capacitatea de a evalua contexte complexe.
Studii recente arata ca momentul cel mai potrivit la care sa se inceapa dobandirea acestor abilitati este, fara indoiala, copilaria. In functie de cum se porneste procesul de formare la aceasta varsta, copilul va sti sa se raporteze mai tarziu, ca adult, la oportunitatile din viitorul sau.
- Alinierea permanenta programelor educationale la competentele cerute de piata locurilor de munca
In prezent practicile din domeniul resurselor umane pun acccent pe capacitatea de rezolvare a problemelor, pe abilitatea de gestionare a proiectelor, dar si pe o mentalitate deschisa noutatilor si unui grad mare de adaptabilitate la modificarile din industrie. Creativitatea si talentul vor fi cele mai apreciate la locul de munca.
In egala masura, adaptarea fortei de munca la cerintele actuale a pietei presupune si revizuirea constanta a programelor de educatie la nevoile angajatorilor.
In Finlanda, de exemplu, una din natiunile cu cele mai performante in educatie, curriculum-ul este in mod frecvent actualizat pentru a oferi un cadru general de actiune, lasand in acelasi timp scolilor posibilitatea de a se adapta cerintelor locale.
- Nevoia de educatie de tipul open sourcing
Deschiderea catre inovatie in educatie este foarte mult facilitata de tehnologie si permite experimentarea de noi tehnici, metodologii si instrumente.
In raportul „Realizing Human Potential in the Fourth Industrial Revolution” al expertilor de la World Economic Forum, sunt prezentate scoli din SUA, Franta, Ghana, initiate ca proiecte pilot si care au devenit un exemplu de succes pentru crearea unor rute alternative in educatie.
In SUA scolile de tip „LAB” au misiunea de a reinventa procesul si practica de predare si invatare, concentrandu-se in special pe conceptul de EdTech.
In Ghana (Meltwater Entrepreneurial School of Technology – MEST), Franta(„42”) si Statele Unite (Holberton School) au fost gandite scoli care experimenteaza cu succes cursuri de programare (adaptate la nivelul de intelegere al elevilor – short courses in coding) bazate pe o metoda de invatare de tipul: peer – to – peer (de la utilizator la utilizator), project-based si gamification.
Fara profesori sau clase traditionale, aceste modele se dovedesc a functiona oferind cunostinte reale de viata elevilor lor si putand fi replicate in alte state ale lumii.
- Iesirea profesorilor din „turnul de fildes”
Pentru a aduce mai aproape domeniile educatiei si business-ului, este necesara si implicarea sectorului privat in formarea cadrelor dicatice prin oferirea de programe de tip „externships” pentru profesori.
Desigur, tehnologia schimba foarte mult modul de interactiune intre oameni iar avansul ei poate aduce multe oportunitati in practicarea meseriei de profesor. Profesorii de astazi au nevoie sa fie bine informati, implicati in dezvoltarea lor continua si deschisi catre permanenta transformare a rolului lor.
- Accesul tinerilor in lumea reala a muncii
Inca din timpul studiilor tinerii ar trebui sa aiba acces la oportunitatile de a experimenta in mod real lumea creata de dinamica pietei muncii. Multi dintre ei opteaza pentru cursuri de consiliere profesionala programe de voluntariat sau chiar interniship-uri pentru a cunoaste cat mai mult din ceea ce ulterior va deveni profesia lor.
Consielierea profesionala si accesarea unor cai de a „intra in contact” cu viitorul loc de munca, faciliteaza tranzitia tinerilor de la scoala la slujba. Oricare ar fi programele de orientare sau formare vocationala alese de tineri, ele ar trebui sa nu-i incurajeze sa aleaga un „job pentru viata”, ci sa ajute tinerii sa dobandeasca acele competente care sa le asigure „navigarea” pe o piata in schimbare a locurilor de munca.
- Invatamantului profesional si tehnic – componenta cheie pentru cresterea economica
Formarea profesionala continua reprezinta un proces de invatare activ pe tot parcursul indivizilor in campul muncii si sustine, la nivel macro, cresterea competitivitatii intr-o societate bazata pe cunoastere.
In Romania, se constata ca rata de participare la invatarea pe tot parcursul vietii este cu atat mai ridicata cu cat nivelul de educatie este mai ridicat. Rata abandonului scolar a crescut odata cu momentul lichidarii scolilor de arte si meserii insa a inregistrat o scadere simultan cu reinfiintarea invatamantului profesional si tehnic.
Sprijinul financiar din partea Uniunii Europene a facut posibila cofinantarea unui numar mare de programe de formare profesionala, insa se constata o insuficienta a masurilor luate la nivel de sistem, pentru stimularea companiilor private in formarea profesionala a tinerilor.
Consolidarea acestui tip de invatamant pentru a devini unul atractiv, inovativ, accesibil, flexibil si astfel adaptat necesitatilor pietei fortei de munca, ramane o provocare si poate fi depasita prin parteneriate derulate intre companii private si institutii publice din domeniul educatiei.
- Integrarea tehnologiei in educatie
Componenta de alfabetizare digitala, adica posesia competentelor digitale si intelegerea aplicarii acestora, trebuie sa fie incorporata in tot sistemul de educatie, intrucat tehnologia redimensioneaza modul in care traim, interactionam si muncim.
Potrivit celor de la World Economic Forum, un exemplu de succes in acest sens vine din India, unde National Association of Software and Services Companies (NASSCOM) a incheiat un parteneriat cu ONG-urile si guvernul Indiei pentru a construi Centre Nationale de Alfabetizare Digitala. Se permite astfel, accesul cat mai larg la procesul de alfabetizare digitală si se asigura o pregatire adecvata a viitoarei forte de munca.
Concluzii
Capacitatea viitoarelor generatii de a prospera in cea de-a patra revolutie industriala, va fi sustinuta de reusita sistemelor conventionale de educatie de a gasi mijloacele cele mai eficiente de a se adapta la conditiile impuse de o piata a muncii aflata in continua schimbare.
La nivel individual, fiecare tanar care intelege rolul educatiei in devenirea sa profesionala trebuie sa se dovedeasca pragmatic si flexibil astfel incat sa se integreze pe piata locurilor de munca.
Despre valorile personale si cum se regasesc ele in diferite meserii, despre dezvoltarea si utilizarea aptitudinilor profesionale, despre pasii necesari atingerii obiectivelor profesionale sau studiile necesare practicarii diferitelor meserii, tinerii pot afla in cadrul Cursurilor VictoriaEdu de Orientare Vocationala sustinute de centrele noastre educationale din Bucuresti.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.